Plenul Parlamentului European de la Strasbourg a aprobat astăzi raportul eurodeputatului Victor Negrescu privind bugetul Uniunii Europene pentru anul viitor. În documentul aprobat de legislativul european sunt solicitate fonduri europene suplimentare pentru sănătate, educație, aderarea completă a României la spațiul Schengen, transporturi, fermieri sau tineri și sunt respinse tăierile bugetare propuse de Consiliu.
„Parlamentul European dorește ca bugetul anual al UE, de circa 200 de miliarde de euro, să cuprindă următoarele priorități:
– O creștere cu 110 milioane pentru programele din domeniul sănătății. Pandemia COVID-19 s-a încheiat, dar nu putem ignora lecțiile învățate. Putem face mai mult și mai bine împreună în domeniul sănătății. Planul de combatere a cancerului, precum și prevenția bolilor cardiovasculare, îmbunătățirea sănătății mintale sau ajutorarea pacienților care suferă de boli rare și a copiilor care au nevoie de îngrijire medicală sunt doar câteva dintre lucrurile pentru care putem face mai mult împreună.
– Pe lângă respingerea tăierilor propuse de Consiliu, solicităm suplimentarea cu 70 de milioane de euro a programelor noastre de tineret și educație. Erasmus a devenit un program care este accesat mai ales de elite, deoarece a devenit imposibil pentru studenții și profesioniștii noștri să aibă acces la mobilități odată cu creșterea costurilor de trai.
– 42 de milioane de euro în plus pentru a ne proteja cetățenii împotriva efectelor dezastrelor naturale, inclusiv inundațiile recente care au afectat Europa Centrală. Avem nevoie de surse de finanțare noi. Parlamentul European are o abordare practică și identifică sume suplimentare din fondurile disponibile.
– 96 de milioane de euro suplimentare pentru fermieri și agricultură. Trebuie să ne asigurăm că cetățenii noștri au acces la alimente de calitate, în timp ce fermierii noștri sunt plătiți corect pentru munca lor. Zonele rurale, izolate și montane au nevoie de o atenție deosebită din partea Uniunii Europene. De exemplu, în frumosul meu județ Alba din România, chiar în Munții Apuseni, oamenii încă se așteaptă ca Europa să facă mai multe pentru ei.
– 35 de milioane de euro pentru protecția frontierelor și sprijin pentru solicitanții de azil, inclusiv pentru a finaliza integrarea deplină în spațiul Schengen a României și Bulgariei.
– Acordarea de sprijin pentru infrastructura de transport și energie prin creșterea fondurilor pentru Mecanismul pentru Interconectarea Europei sau suplimentarea fondurilor pentru a proteja natura și biodiversitatea și a sprijini lupta împotriva schimbărilor climatice.
– Creșterea capacității noastre de a acționa la nivel global prin majorarea fondurilor în acest sens, fie că vorbim de ajutor umanitar sau fondurile pentru Vecinătatea de Est și cea Sudică, în special Republica Moldova, care, acum, după recentul referendum, are nevoie de mai mult sprijin.
Totodată, Parlamentul European vine cu un mesaj puternic atunci când vine vorba de o acțiune mai eficientă și mai puternică a Uniunii Europene în confruntarea cu cartelurile de droguri, combaterea corupției, asigurarea sănătății mintale sau în dezvoltarea capacităților noastre militare și de apărare.
În calitate de raportor, subliniez, de asemenea, necesitatea de a facilita mobilitatea în UE. Acesta este motivul pentru care Parlamentul European solicită îmbunătățirea coordonării securității sociale, care va permite diasporei europene să își transfere mai rapid beneficiile sociale și pensiile dintr-o țară în alta.
Tensiunile care s-au acutizat între grupurile politice și care sunt generate de apropierea tot mai mare între grupul popularilor europeni și extremiștii europeni nu au permis din păcate, încă o dată, să avem o rezoluție comună a Parlamentului European.
Acest lucru îmi oferă oportunitatea, ca negociator-șef al Parlamentului European, să conduc aceste negocieri mult mai ușor și mai liber de constrângerile impuse de grupurile politice”, a explicat vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu.
Prin adoptarea acestui raport bugetar, Parlamentul European intră în negocierile finale cu reprezentanții Consiliului UE și ai Comisiei în vederea finalizării bugetului european pentru anul viitor. Principalele diferende între instituțiile europene implicate în proces se referă la modul de plată a dobânzilor ridicate pentru mecanismul de redresare și reziliență precum și dorința anumitor state membre mai dezvoltate de a aloca mai puțin bani către bugetul comun al UE.
Grupurile politice nu s-au putut înțelege cu privire la rezoluția comună referitoare la bugetul UE care trebuia adoptată în această sesiune dat fiind tensiunile tot mai mari generate de apropierea grupului popularilor europeni de grupurile extremiste exprimată prin votarea în comun a unor amendamente considerate de grupurile pro-europene ca fiind controversate. Această situație a devenit recurentă în ultimii ani, însă aprobarea raportului bugetar îi garantează negociatorului-șef al Parlamentului European sprijinul necesar și un plus de flexibilitate pentru atingerea obiectivelor financiare fixate.
