Bună ziua și bine ați venit la această conferință de presă! Vă mulțumesc pentru acest lucru. Este o primă conferință de presă pe care PSD dintr-un pachet mai larg pe care PSD va începe să îl aibă de astăzi. Cum spunea și domnul Ciolacu, mai mulți lideri ai PSD vor avea săptămânal, probabil că în week-end, astfel de conferințe de presă pentru a dezbate temele la zi pe fiecare sector al economiei, în principal pe temele guvernamentale.

Aș începe cu un subiect pentru a clarifica un lucru pe care Guvernul Orban încearcă să-l aplice în următoarele zile referitor la bugetul de stat, la legea plafoanelor, și anume angajarea răspunderii pe legea bugetului de stat, care în mod clar este neconstituțională. O spun și pentru faptul că există o decizie a CCR, 1431/2010, asupra cererii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlament și Guvern. După cum știm, în anul 2010 Guvernul PD la vremea respectivă, din care face azi parte și PNL, și-a angajat răspunderea pe legea educației. În urma contestării de către PSD a angajării acelei răspunderi, CCR a decis că este neconstituțională, considerând că ocolirea procedurii de examinare și dezbatere a proiectului de lege atât în comisiile de specialitate din Parlament, cât și în plenul fiecărei camere a Parlamentului asupra acelui proiect nu își găsește o motivare. Mai mult, dacă ne uităm la calendarul pe care Guvernul ar trebui să-l respecte vizavi de proiectul de buget, să nu uităm că sunt mai multe etape premergătoare obligatoriu a fi parcurse de la prezentarea în mod public a acestui proiect de buget pentru o dezbatere publică corectă, avizele necesare, discuția și avizul în CSAT, avizul în CES și discuțiile în comisiile de specialitate și ulterior votul în plen reunit. Pot spune foarte clar că actualul Guvern PNL minte în mod clar cu privire la salarii și pensii, pentru că nu sunt prinse aceste creșteri în bugetele pe 2020, 2021 și 2022, aici fac trimitere la legea fiscal-bugetară pe care am văzut-o în spațiul public, așa cum calendarul nostru stabilea foarte clar și cum legile în vigoare o impun. În realitate, imediat după alegerile din 2020 se va trece la măsuri de austeritate, adică la tăieri de venituri, concedieri și alte astfel de măsuri care au reprezentat un obiectiv pentru guvernarea PNL și în anii anteriori. Spunem foarte clar că aceste majorări nu vor fi aplicate de către Guvernul Orban pentru creșterea punctului de pensie, promisiunea de creștere conform calendarului PSD este doar praf în ochi și dovada este foarte clară: în documentul menționat, și anume legea fiscal-bugetară, este menționat în mod clar, precum și în opinia Consiliului Fiscal, care spune că „cheltuielile de asistență socială par subestimate începând cu anul 2021 în raport cu estimările MFP din nota de fundamentare la legea 127/2019. Decalajul în raport cu evaluările anterioare ale Guvernului și ale Consiliului Fiscal este cuprins între 1,3 și 1,5% din PIB, iar pentru 2022 între 2,2 și 2,6% din PIB”. Este evidențiat clar acest lucru și în opinia Consiliului Fiscal.

Referitor la salarii, este din nou o minciună pe care Guvernul Orban o propagă în spațiul public. Știm foarte bine declarațiile prim-ministrului de acum câteva zile că se analizează dacă se vor mai aplica creșterile de salarii pentru profesori, în consonanță cu declarațiile ministrului demis al Finanțelor, pentru că trebuie să avem în vedere faptul că a fost și o moțiune simplă care a fost votată în plenul Senatului, o noutate pentru un guvern din două puncte de vedere, un aviz negativ în comisiile de audiere din Parlament și moțiune simplă votată de plenul Senatului, așa că o să îl denumesc în continuare ministrul demis al Finanțelor Publice.

Guvernarea PNL îi minte pe bugetari că le vor crește salariile respectând Legea Salarizării Unitare. De fapt, se taie salariile, iar dovada este evidențiată în Strategia Fiscal Bugetară (la pagina 7) și în proiecția de buget, unde Guvernarea PNL propune un câștig salarial mediu net lunar de 3324 lei în anul 2020, mai mic decât este estimat că va fi câștigul salarial mediu net în decembrie 2019, adică minimum 3346 lei. Deci guvernarea PNL taie salariile românilor în 2020, nu le crește, așa cum legea îi obligă!

În octombrie 2019 câștigul salarial mediu net este deja de 3116 lei, iar in ultimele două luni ale anului 2019 acesta va crește cu cel puțin 230 lei, deci va ajunge la 3346 lei, adică în anul 2020 PNL propune tăieri de salarii pentru români (3346 lei este desigur mai mult decât 3324 lei – ceea ce propune Guvernul PNL).

Ca exemplu, în ultimele 2 luni din 2018 câștigul salarial mediu net a crescut cu 237 lei; în ultimele 2 luni din 2017 acesta a crescut tot cu 237 lei, iar în ultimele 2 luni din 2016 câștigul salarial mediu net a crescut cu 246 lei. Deja s-au anunțat în documentul menționat înghețarea indemnizației de hrană, înghețarea indemnizației de merit și interzicerea cumulului pensiei cu salariul în instituțiile publice, desigur și alte măsuri, vouchere de vacanță, plafonate la același nivel, așa cum a fost în 2019, cu toate că Guvernul PSD a făcut o propunere corectă pentru mediul economic, și anume păstrarea în 2019 a nivelului voucherelor de vacanță la 1450 și creșterea acestuia și aplicarea lui diferențiat pentru extrasezon, astfel încât să ajutăm sectorul de turism și în această perioadă a anului.

Ministrul demis al Finanțelor Publice Vasile Cîțu ne propune un buget bazat pe ipoteze macroeconomice false, spunem justificat cu documentele pe care azi le avem la dispoziție, cu venituri umflate din pix, supradimensionate și cheltuieli subdimensionate.

Dovada: Consiliul Fiscal arată că Strategia Fiscal Bugetară 2020-2022 încalcă toate principiile angajate de România cu Uniunea Europeană – toate regulile fiscale pe care actualul Guvern spunea că le va respecta. Mai mult, la pagina 3 din opinia Consiliului Fiscal se arată că „veniturile bugetare sunt supraevaluate”. La pagina 5 din aceeaşi opinie se arată că „veniturile din TVA sunt supraevaluate, estimările încasărilor din accize sunt optimiste”. Înțelegem orgoliul liderilor PNL de a ajunge cu orice preț exact la deficitul bugetar estimat în mod nerealist, care afectează, din păcate, negativ fiecare român – dobânzi mai mari, curs depreciat, datorie mai mare, presiune mai mare asupra generațiilor următoare.

Comparațiile cu estimările Comisiei Europene și ale FMI reflectă strategia de creștere artificială a deficitului de către Guvernul Orban pentru a atrage în mod intenționat înrăutățirea ratingului de țară. Guvernul PNL a agitat intenționat piețele financiare, exagerând în privința unui deficit de 4,43% din PIB (crescut inițial de la 4,1% la 4,3% în numai 2 zile), iar apoi a decis să acționeze pentru a obține acest nivel de deficit – ceea ce se traduce printr-o iresponsabilitate gravă la nivelul Guvernului! Acest lucru a fost făcut pentru a demonstra cu orice preț că au o grea moștenire. În schimb, PNL a creat un deficit bugetar suplimentar de 7,83 miliarde de lei – 1,5 miliarde lei din obligații suplimentare (angajamente) și 6,3 miliarde lei în zona de cash.

Guvernul PNL, prin ministrul demis al Finanțelor Publice, și-a dorit în mod iresponsabil și inconștient reducerea perspectivei de rating asociată României, crescând astfel costurile de finanțare și cursul de schimb, cu impact negativ asupra bugetului și populației României. Din păcate, a fost nevoie să vină ministrul demis al Finanțelor Vasile Cîțu, a fost nevoie ca dânsul să ajungă în Guvernul României, ca să se împlinească acea strigată criză, să apară și în România. Este practic același mecanism pe care Guvernul Boc l-a implementat în anii trecuți, generând în mod artificial o criză, cu toate aspectele ulterioare. Este cel mai important semnal pentru o recesiune economică. În ultima prognoză publicată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză în noiembrie 2019 se arată că în anul 2020 România va avea un decalaj recesionist de 0,6% din PIB potențial. Acest decalaj recesionist va persista și în 2021. În Prognoza din mai 2019 se estima tot de către CNSP că România va avea un decalaj expansionist atât în 2019, cât și în următorii 3 ani. Guvernarea PSD a adus creștere economică pe cifre oficiale peste potențial și în 2017, și în 2018, și in cele 10 luni din 2019! Oare de ce s-au schimbat aceste prognoze făcute de aceeași instituție publică, fără să avem în mod clar și transparent argumente în acest sens?

Comisia Europeană arată că începând cu anul 2020 România va intra în decalaj recesionist. La anul, acesta este cuantificat la 0,1% din PIB potențial și CE estimează că dezechilibrul se va adânci la 0,4% din PIB potențial în 2021. Nu există în Strategia Fiscal Bugetară pentru următorii 3 ani vreun plan de soluții, o strategie foarte clară pentru creșterea capacității productive a economiei românești, nicio viziune de creștere a producției industriale, vreo idee privind extinderea piețelor de desfacere a exporturilor României. Nu există în acest document niciun program de dezvoltare a industriilor strategice și măsuri pentru consolidarea capitalului autohton prin dezvoltarea IMM-urilor.

Acest guvern urmărește să-și plătească sponsorii politici și de partid și favorizează atacurile speculative pe cursul de schimb. Guvernul PNL a mărit intenţionat deficitul bugetar în 2019, făcând risipă de bani publici prin cheltuieli discreţionare cu scop politic. Bine ar fi să facem și o verificare în acest sens sau să ne prezinte Guvernul Orban date, suntem singur că aceste concluzii vor înțelese clar de întregul public. Ar trebui să facem o analiză la zi cu tot ce înseamnă PNDL, pentru că am auzit în ultimele zile o cifră de 5 miliarde de lei ca plăți găsite la 4 noiembrie la Ministerul Dezvoltării, dar în rectificarea bugetară a fost prinsă doar suma de 1,8 miliarde. Cu diferența ce este de făcut, dacă situația este cea pe care Guvernul PNL o tot trâmbițează în mod public? Domnul Orban ne-a spus că doar pentru primarii PNL se vor finanța și se pune întrebarea de ce a crescut cu 650 milioane lei fondul de rezervă, dacă nu pentru un astfel de scop? De ce se plătește în mod discreționar TVA, de ce nu avem o situație clară, publică, pentru a vedea dacă aceste plăți se fac corect, la rând, așa cum au fost înregistrate ca documente, de ce s-au făcut plăți către frații Micula? Întregul scandal legat de cazul ROMATSA a fost creat în mod artificial, pentru că înainte de a doua rectificare a bugetului s-a știut de această situație, de această speță. Juriștii Ministerului de Finanțe au informat cu siguranță ministrul de Finanțe, iar întreaga sumă putea să fie prinsă în a doua rectificare, astfel încât să nu se creeze un scandal imens legat de o asemenea instituție publică, adică ROMATSA, mai ales având în vedere specificul activității sale.

La rectificare, în schimb, PNL a tăiat de la Educaţie, Infrastructură, Agricultură și Investiții. Deficitul bugetar, găurile, registrele duble – toate sunt invocate drept armă electorală și pentru ca România să intre în Procedura de Deficit Bugetar Excesiv care va urma anul viitor, iar ulterior să se invoce recomandările Comisiei Europene pentru măsurile de austeritate să fie oarecum justificate. Ca urmare a declarațiilor iresponsabile, marea masă a cetățenilor plătesc costurile unor dobânzi mai mari, facturi mai mare în economie. Acțiunile guvernului Orban sunt lipsite orice fel de logică economică – pe de o parte se invoca găuri și deficite, pe de altă parte se anunță anularea tuturor taxelor din OUG 114, fără să avem argumente clare pentru fiecare dintre ele, scoaterea supraaccizei la carburanți, eliminarea supraimpozitării contractelor part time și altele – ceea ce înseamnă un impact negativ pe buget de circa 8 miliarde lei.

Ministrul de Finanțe nu face nimic pentru a crește colectarea veniturilor bugetare. Nu am văzut nimic în acest sens. O spun foarte clar, această practică reprezintă un jaf din banul public după preluarea guvernării PNL, pentru că în ultimele două luni din 2018 cheltuielile au crescut cu 69 miliarde lei, iar veniturile cu 63 miliarde lei la Bugetul General Consolidat, în 2019 în guvernarea PNL cheltuielile vor crește cu 83 miliarde lei, de la 290 miliarde lei în octombrie la 373 miliarde lei estimat pentru decembrie 2019, iar veniturile cu doar 66 miliarde lei. La cheltuieli, 36 miliarde lei doar în luna noiembrie 2019 și se vor cheltui încă 45 miliarde lei, conform rectificării – record postdecembrist! În schimb, la venituri un plus de doar 27 miliarde lei în luna noiembrie și ar trebui să se mai adauge 38 miliarde lei în luna decembrie. Deci în doar 2 luni de guvernare PNL, ultimele din acest an, guvernarea PSD a mărit deficitul cu 6 miliarde lei, iar guvernarea PNL cu 17 miliarde lei – adică de 3 ori mai mult.

Faptul că guvernarea PNL minte în continuare se vede și din diferențele mari între prognozele Comisiei Europene și ale FMI și cele ale guvernanților actuali. Dovada: Comisia Europeană și FMI estimau niveluri relativ apropiate pe ESA și cash în 2019. Comisia Europeană a estimat pe 7 noiembrie 2019 un deficit bugetar ESA de 38,277 miliarde de lei la sfârșitul anului 2019 – 3,67% din PIB, un PIB de 1040,8 miliarde de lei, care era deficitul generat de toate obligațiile de plată ale Guvernului. FMI a estimat pe 30 august 2019 un deficit bugetar cash de 37,665 miliarde lei la sfârșitul anului 2019 – 3,61% din PIB. Prin urmare, estimările Comisiei Europene și ale FMI erau relativ apropiate pentru 2019, deși prima instituție utilizează metoda ESA, iar cea de-a doua metoda cash. În consecință, deficitul bugetar cash ar fi trebuit să fie cu aprox. 0,6 miliarde lei mai mic decât cel ESA (0,06% din PIB). În perioada 2016-2018, deficitul bugetar ESA a fost superior deficitului bugetar cash cu până la 0,6% din PIB (2016). Dar Guvernul PNL a creat obligații suplimentare de plată și a crescut artificial cheltuielile curente. A fost mesajul foarte clar dat de Guvernul Orban în piață ca nevoie de finanțare, ceea ce a dus implicit la un cost de finanțare ridicat.

Conform Strategiei Fiscal Bugetare 2020-2022 care ia în considerare Rectificarea bugetară realizată de către PNL, avem următoarele date: deficitul bugetar ESA din 2019 va fi de 39,758 miliarde lei, deficitul bugetar cash din 2019 va fi de 46,107 miliarde lei, deficitul bugetar cash ar urma să fie mai mare cu 6,35 miliarde de lei (0,61% din PIB) decât cel ESA! Iată o dovadă foarte clară că această rectificare a fost făcută artificial ca creștere a nevoilor de finanțare.

Am să spun câteva cuvinte despre această lege a aprobării plafoanelor și despre strategia fiscal bugetară. Consiliul Fiscal spune foarte clar la pagina 5 că „politica fiscală este pro-ciclică pe întregul orizont de proiecţie”. Legea Plafoanelor prevede limite pentru următorii ani (pentru deficit, cheltuieli de personal, datorie publică etc.), dar unele dintre valori ridică mari semne de întrebare. Astfel limita de datorie publică este majorată de la 40% din PIB anterior (vechea strategie) la 45% din PIB în cea curentă, ceea ce înseamnă un spor de datorie publică de la nivelul actual efectiv de 35%-36% din PIB – de aproximativ 20 miliarde de euro! În condițiile unor piețe financiare încordate, cu perspectivă de evoluție a ratingului României negativă, cum crede Guvernul Orban că ar putea găsi finanțare la acest nivel pentru o astfel de sumă și la costuri rezonabile? Și, fiind vorba de datorie externă, la ce costuri cu dobânzile și cine îți asumă riscul valutar al operațiunii? Nu cumva costurile și riscul le vor suporta cetățenii din buzunarul propriu, plătind astfel nota pentru o Strategie făcută pe picior, fără orizont și viziune? În plus, aceste cerințe nerealiste de împrumut pentru piețele financiare – date de deficitul care crește vertiginos, dar și de dobânzile din ce în ce mai mari și de evoluția cursului – sunt de natură a nu a inspira încredere în piețele financiare, ci de a opri finanțarea din partea partenerilor externi. Dacă în perioada următoare lucrurile se vor înrăutăți pe piețele internaționale de export ale României și pe cele financiare, prin această politică pro-ciclică programată, Guvernul nu doar că nu va sprijini economia, dar chiar își propune să o adâncească în recesiune/declin economic. Condusă astfel, cu invocarea alarmistă a grelei moșteniri ca scuză universală a incompetenței, economia românească va ajunge, curând sau foarte curând, în salonul de terapie intensivă economică a Fondului Monetar Internațional și al Comisiei Europene – cu plata la intrare, cum știm că a fost făcută în anii trecuți, prin împrumuturi de zeci de miliarde de euro, din buzunarul nostru, al tuturor. În condițiile în care sporul de datorie programată de actualul Guvern este egal cu datoria suplimentară luată de la FMI și Comisa Europeană în 2009-2010, să înțelegem, printre rânduri, desigur, că soluția „specialiștilor” PNL este identică cu cea de atunci? Îndatorare pentru a plăti excesele unora cu austeritate pentru cei săraci, prin tăieri de salarii și creșteri de prețuri, prin TVA cu 5 puncte procentuale mai mare?

În ciuda denumirii de Strategie fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022, citirea documentului arată că Guvernul nu are nicio strategie, nici fiscală și cu atât mai puțin macroeconomică, nici pentru 2020 și nici pentru un orizont de timp mai lung, 2021-2022, aceasta pentru că documentul intitulat Strategie este complet necredibil din mai multe puncte de vedere, vă dau câteva exemple: evoluția economiei este nerealistă în „Strategia” autorităților: creșterile economice sunt mai mari decât cele prognozate de alte instituții, iar numărul de angajați și salariile (pe piața muncii) din economie cresc într-un ritm care este incredibil de mare – nemaiexistând atâția angajați disponibili fizic în economie, iar creșterea salariilor este în evidentă contradicție cu obiectivul actualului Guvern: austeritatea. Așa-zisa consolidare fiscală din Strategie nu există pentru că deficitul bugetar cash scade de la 4,43% din PIB în 2019 la 2,53% din PIB în 2022, cu doar 2 puncte procentuale, iar în metodologia europeană (ESA) reducerea – de la 3,82% la 2,77% – este de doar aproximativ 1 punct procentual. Cu alte cuvinte, această „consolidare” face ca România să fie proiectată a încălca regula unui deficit mai mic de 3% din PIB în toți anii așa-zisei Strategii, mai puțin în 2022! Mai mult, “ajustarea” nu conduce România mai aproape de obiectivul pe termene mediu (așa-zisul MTO), distanța față de acesta fiind mărită, în mod programat, de actualul Guvern – din 2019 deficitul structural explodează și rămâne constant peste 3% din PIB (exceptând 2022), deci la 2 puncte procentuale distanță de MTO-ul de 1% din PIB. Rudimentul de „ajustare” din Strategie este realizat nu prin măsuri concrete, economice, specificate clar, riguros și evaluabile în bani, ci este un rezultat al unei manevrări „din pix” a veniturilor și cheltuielilor bugetare. Aceasta face ca deficitele Guvernului din Strategie ar trebui să fie mai mari cu cel puțin 0,4 puncte procentuale în 2020 (fiind deci de 4% în loc de 3,60% din PIB), cu 1,7-1,9 puncte procentuale în 2021 (fiind deci de 5,0-5,2% din PIB în loc de 3,34%) și cu 2,6-3,0 puncte procentuale mai mare în 2022 (deci 5,1-5,5% din PIB în loc de 2,53% din PIB). Or, cu deficite reale de între 4 și 6% din PIB în intervalul 2020-2022 și în creștere/amplificare de la un an la altul, unde este ajustarea de care face vorbire Guvernul Orban?

Strategia și Legea plafoanelor sunt doar un „joc de scenă” menit a înșela publicul, piețele financiare, de a adormi vigilența piețelor, populației și instituțiilor internaționale deopotrivă! Piețele vor descifra ușor lipsa de măsuri economice, precum și a lipsei voinței politice de a readuce echilibrul, instituțiile internaționale vor înțelege că Strategia este prost concepută și în principal populația pentru că, din păcate, deja resimte, prin curs de schimb și dobânzi, între altele, „binefacerile” înțeleptelor politici ale Guvernului actual. Lipsa de idei și amatorismul actualului executiv sunt vizibile pentru oricine citește chiar bucăți din Strategie, care ar putea să coste, însă, foarte scump România și pe cetățenii ei. Astfel, Comisia Europeană va sesiza atât depășirea valorii de 3% din PIB, cât și explozia deficitului real în proiecție, ceea ce va plasa România – posibil foarte curând, în primele luni din anul 2020 – în procedura de deficit excesiv! Această procedură poate duce la costuri – adică amenzi în cuantum de procente din PIB – uriașe pentru țara noastră. Aceasta va însemna și un semnal puternic pentru piețele financiare internaționale, urmând calea deschisă de S&P zilele trecute, care pot reduce ratingul României, crescând astfel dobânzile la care ne împrumutăm, consecința fiind mai multă austeritate pentru cetățeni și bani mai mulți dați pe dobânzi. Guvernul Orban introduce o nouă noțiune în zona bugetară, MCV bugetar.

Câteva date, foarte pe scurt, legate de bugetul pe 2020, încă nu l-am văzut, mă îndoiesc că calendarul va fi respectat, un calendar de bun-simț, acele etape care trebuie parcurse pentru a ști cu toții ce plan să ne facem pentru 2020: având în vedere prognozele prezentate în SFB 2020-2022 şi în prognoza de primăvară a CNSP, noi, PSD, estimăm că veniturile bugetare din 2020 sunt supraevaluate în SFB cu cel puţin 11,9 miliarde lei (1,05% din PIB) (suma se poate defalca după cum urmează: 3,5 miliarde lei venituri supraevaluate din TVA; 3 miliarde lei venituri supraevaluate din accize; 0,8 miliarde lei venituri supraevaluate din impozitul pe profit; 0,6 miliarde lei venituri supraevaluate din impozit pe venit şi salarii; 1 miliard lei venituri supraevaluate la venituri nefiscale; 3 miliarde lei venituri supraevaluate din sume primite de la UE).

Din estimările noastre, cheltuielile bugetare sunt subevaluate cu cel puțin 5,5 miliarde lei în 2020 (aproape 0,5% din PIB), cu 1,5% din PIB în 2021 și 2,5% din PIB în 2022 (îndeosebi prin lipsa programării în buget a totalului cheltuielilor de asistență socială – pensii, conform impactului prevăzut în nota de fundamentare a Legii 127/2019).

Așadar, estimăm că deficitul bugetar în 2020 va fi mai mare cu cel puțin 1,55% din PIB și va ajunge astfel de la 4,43% din PIB în 2019, la 6% din PIB în 2020. Cauza principală o reprezintă lipsa măsurilor concrete de creștere a colectării veniturilor la buget și de reducere a evaziunii fiscale. Această lipsă de acțiune pentru creșterea solidă a veniturilor la bugetul de stat este recunoscută și în programarea prevăzută de actualul guvern în SFB – ponderea veniturilor bugetare în PIB va crește marginal, de la 31,4% din PIB în 2019 la 31,8% din PIB în 2020.

În fapt, toată construcția bugetului se bazează pe un PIB supraevaluat. Cum se va obține un PIB de 1129 miliarde lei în 2020, așa cum estimează PNL? Nu știm. Cum se va obține 4,1% creștere economică când consumul va scădea pe fondul măsurilor de austeritate, iar ponderea investițiilor în PIB scade? Cum să aducă industria un plus de 0,7% la creșterea economică când trendul este de scădere în principalele țări din Zona Euro în care noi furnizăm produse industriale? Cum să contribuie sectorul Construcții cu 0,4% la creșterea economică din 2020 când guvernarea PNL se gândește dacă să elimine OUG 114? Cum să crească economia mai mult în 2020 decât în 2019 când elimini programele cu efecte de multiplicare și tai venituri ale populației?

Referitor la raportul S&P, câteva aprecieri, sper să fi citit și dumneavoastră întregul raport, nu e foarte stufos, are câteva elemente de interes care combat cu tărie declarațiile Guvernul PNL, și anume: se spune clar că în lipsa unei consolidări fiscale, ratingul de țară va fi unul negativ. Am dat elementele care duc la concluzia că nu va exista o asemenea consolidare fiscală, România va primi un rating negativ în următoarea perioadă. La pagina 3, se spune că există temeri serioase vizavi de realismul țintelor asumate pentru 2020-2022. Se menționează foarte clar că România nu va putea să evite procedura de deficit excesiv pe care CE o va lansa cât de curând. Culmea, e foarte curios, se spune că se anticipează pentru 2019 un deficit de 4,3%, poate o fi o pură coincidență să cadă o agenție de rating pe aceeași estimare pe deficit. S&P spune clar că pentru 2020 deficitul estimat e de 4%, nu 3,6%, cum spune Guvernul Orban.

Un aspect interesant din raport spune că pentru 2021 guvernul de la acea vreme rezultat în urma alegerilor va trebui să atace prevederile legii pensiilor, pentru ca impactul acesteia să nu se întâmple, adică să nu se aplice măririle de pensii, cred că e pagina 4 din raport. Mai mult, se spune foarte clar că majorarea deficitului bugetar pe 2019 a amplificat cerința de finanțare pe termen scurt, de la 2,8% la 4,3%, ceea ce arată intenția Guvernului de a se împrumuta pe piață, ducând la costuri majorate de dobânzi.

E o trimitere foarte clară la BNR în raport: se indică că BNR în noiembrie și-a îndeplinit rolul de bancă centrală și a avut intervenție în piață ca să se limiteze efectele nocive ale declarațiilor ministrului demis de Finanțe și ale Guvernului Orban. Un efect negativ pe care din păcate nu-l discutăm este și faptul că deprecierea leului duce la o diminuare a rezervei valutare, pentru că se spune în raport că o mare parte a datoriei noastre publice este exprimată în moneda euro.

Un alt aspect, în încheierea raportului, legat de OUG 114: se spune clar că sectorul bancar se bucură de lichiditate și solvență, dar băncile își mențin profitabilitatea, în ciuda ratelor de dobânzi mai mici. Nu înțelegem care este scopul anulării a taxei pe activele financiare.

Câteva chestiuni legate de OUG 114, că am început cu acest subiect, aș face trimitere la două-trei lucruri din sfera de competență a Ministerului de Finanțe, și anume ROBOR: s-a anunțat anularea noului indice de referință, ceea ce a dus la o creștere a ROBOR la 3,11% acum câteva zile, un maxim din ultimele cinci luni de zile. Probabil că e o practică similară cu cea a declarațiilor ministrului de Finanțe care au dus la deprecierea cursului leului. La activele financiare am dat exemplul din raport care spune că în ciuda reducerii ratelor nivelului de dobânzi, profitabilitatea băncilor rămâne la nivel ridicat.

Pilonul 2 de pensii: am o scrisoare primită de la Asociația Administratorilor de Pensii Private care spune că Asociația consideră că măsura diversificării investițiilor promovată de mulți ani reprezintă un beneficiu important pentru economie și pentru veniturile viitoare ale românilor, pentru că banii colectați în conturile lor de pensii private vor putea fi investiți profitabil în mai multe sectoare, contribuind la dezvoltarea României. Nu înțeleg de ce această prevedere se dorește a fi anulată, atâta timp cât Asociația în sine spune că diversificarea reprezintă un lucru pozitiv pentru români.

Am văzut declarații legate de taxa de 2% și despre consumatorul vulnerabil: este foarte bună ideea de a defini legal „consumatorul vulnerabil”. Am văzut datele prezentate public, suma a fost de aproximativ 600 de milioane în 2019, sumă care se dorește a fi folosită pentru a finanța consumatorul vulnerabil. Întrebarea e de ce a trebuit să fie scoasă, pentru că nu știm încă care e definiția acestui consumator vulnerabil, nu știm numărul acestora, nu știm impactul pe care statul trebuie să-l suporte pentru a sprijini familiile care au nevoie de sprijin financiar. E o măsură grăbită, nu există acel studiu de impact pe care cei de la PNL l-au tot clamat de luni de zile.

Sunt exemple foarte multe. Din păcate, declarațiile Guvernului PNL ridică mari semne de întrebare și ne arată clar nesiguranța anilor care urmează. Cazul Micula: din punctul meu de vedere, se putea evita această discuție publică legată de ROMATSA dacă Guvernul Orban prindea suma necesară la rectificare. Dacă nu se cheltuia până la final de an, nu era nicio problemă, dar s-a văzut clar o crasă incompetență la nivelul guvernului în totalitate. Plata față de frații Micula se putea face și în 2020 ca să nu afectăm în 2019 creșterea acestui deficit.

La Fondul de Rezervă, bine ar fi ca Guvernul Orban să facă o analiză pe tot ce s-a acordat din Fondul de Rezervă la dispoziția Guvernului în 2019 și să ne prezinte clar dacă sunt argumente pentru a considera că anumite alocări financiare n-au avut justificată urgența, pentru că văd o HG dată de curând pentru un municipiu din România la care întâmplător există primar PNL. Nu vreau să acuz, dar bine ar fi să venim cu elemente concrete pentru ca opinia publică să poată să facă propria analiză.

La legea pentru limitele bugetare, se prevede la articolul 3 același plafon de 1,2 miliarde pentru angajamente în 2020 și 1,3 miliarde pentru plăți, un simplu calcul arată foarte clar că sumele vor fi insuficiente pentru 2020 pentru a asigura plățile pe proiectele comunităților locale. Știm că volumul de lucrări va crește exponențial în 2020, e specificul lucrărilor de asemenea natură, iar firmele care lucrează pe aceste șantiere își vor pune serios întrebarea dacă vor fi plătite pentru lucrările care se vor presta.

Am văzut o promisiune a domnului Orban legată de alocarea din impozitul pe venit de 65% către municipii. Știm că în România sunt aproximativ 102 municipii, dar nu trebuie să uităm de celelalte comunități locale, până la 3200, vorbim de comune, orașe, consilii județene, care trebuie să primească o parte pentru finanțarea activităților curente.

Sunt multe semne de întrebare, așteptăm proiectul de buget pe 2020 ca să avem mai multe discuții mult mai aplicate. Ar fi de preferat ca membrii Guvernului să prezinte în mod public cu date și argumente tot ce înseamnă activitatea acelui minister, acelei agenții, pentru ca opinia publică și noi, umila opoziție, să ne putem exprima punctul de vedere. Cred că e bine să lansăm începând de astăzi, ca să arătăm că suntem un partid responsabil și e normal ca opoziția să propună soluții, o invitație către toate partidele politice pentru a-și desemna reprezentanți la construcția unui concept nou, a unui pact politic pentru reforme structurale, aspect menționat și în raportul S&P, acestea lipsesc din România, reforme structurale pe toate domeniile, astfel încât o dată agreat din punct de vedere politic guvernele să poată avea siguranța că nimeni din opoziție nu va avea niciun fel de reproș. Propun o soluție pentru economia din România și sper ca fiecare coleg care va urma în aceste conferințe de presă să vină să prezinte situația pentru fiecare sector de activitate, eu am să fac azi o propunere legată de zona economică, și anume ca TVA să devină exigibil în momentul în care plata facturii este efectuată de autoritatea contractantă. Vă dau un exemplu din construcții: dacă o companie își permite din punct de vedere financiar să finalizeze o lucrare pe un șantier, nu trebuie să stea agățată de acel proiect pentru că nu primește banii de la Ministerul Dezvoltării, dar dacă își permite financiar acest lucru, să poată să îl finalizeze, iar factura să nu conțină TVA exigibil decât în momentul în care plata acelei facturi se și onorează de către autoritatea contractantă, ceea ce înseamnă că TVA va fi plătit atunci când banii se vor primi. Acest lucru dă o gură de aer tuturor companiilor din România, astfel încât să nu se efectueze plăți pentru care companiile să aștepte luni, poate chiar ani de zile. E o propunere foarte clar, concretă, sunt convins că toate companiile din România vor agrea o astfel de soluție. Ar fi ideal ca săptămâna viitoare Guvernul Orban să emită o astfel de OUG, nu vom avea nimic de obiectat.

Întrebare: Adică să fie scutiți de plata TVA dacă plătesc la timp facturile?

Eugen Teodorovici: Regula legală este că facturezi și te încarci cu acel TVA, e un termen legal pentru plata TVA, dar tu, companie, poate nu primești plata facturii, dar ai obligația de plată către stat a TVA. Acele companii care-și pot permite financiar să livreze un bun, un serviciu, să nu devină TVA exigibil decât în momentul în care factura este plătită, să poată factura, dar fără obligația de plată a TVA decât când factura se plătește de către autoritatea contractantă. Este aplicabilă întregii economii, nu doar în cazul PNDL. Este o OUG în 2018, atunci am dat această prevedere, sunt convins că orice companie din România va fi de acord cu această idee. E o abordare constructivă, nu doar criticăm, cum e normal să facă opoziția. Din păcate, azi facem o analiză pe datele succinte prezentate în mod public de către Guvern. Este obligația noastră să facem acest lucru și să venim cu propuneri în zona economică.

Întrebare: Cum ați văzut dumneavoastră supraacciza? Ați făcut vreun calcul?

Eugen Teodorovici: Calculul e simplu, undeva la peste 3 miliarde de lei este impactul bugetar din supraacciză. E adevărat că această armonizare cu prevederile comunitare e o discuție mai lungă și mai tehnică. În declarațiile mele anterioare am spus de posibilitatea de a elimina supraacciza, pentru că efectele sunt următoarele, vor veni mulți și vor întreba de ce am introdus-o, hai să învățăm din greșelile trecutului: un preț mai mare la carburanți obligă implicit transportatorii să alimenteze în țările vecine României, scade consumul, scad veniturile la bugetul de stat, evaziunea la fel, o să vedeți că în partea de est și nord-est a țării sunt zone întregi unde se livrează în piață combustibil fără niciun fel de documente și văd că organele statului nu acționează. E un element foarte important, l-am sugerat și colegilor liberali, o discuție cu cei de la Consiliul Concurenței. Am vorbit la acea vreme de o plafonare a prețului la acciză la pompă, pentru că suntem cu toții captivi, o reducere a supraaccizei nu duce implicit la o scădere a prețului, pentru că nu avem de unde să alimentăm, de unde să alegem, toți sunt cam aceiași pe piață care livrează acest combustibil. Președintele Consiliului, domnul Chirițoiu, a spus că se poate aplica o astfel de procedură, chiar dacă la prima vedere pare o practică poate incorectă într-o piață liberă, dar eu ca stat eu rămân cu acest impact negativ, pentru că o elimin, 3 miliarde de lei am pe minus, și pentru o perioadă limitată de timp plafonez la pompă și scad cu cât scad eu acciza pentru șase luni, un an de zile, astfel încât acea reducere să intre imediat în economie. Acea reducere se va găsi în mod automat în întreaga economie, cu excepția eventualelor fluctuații pe piețele internaționale, pentru că atunci nu poți obliga distribuitorii să țină un preț scăzut dacă pe piața internațională prețul la combustibil crește. Este o discuție care trebuie să fie purtată transparent, pentru că e vorba de economia României, nu de Teodorovici, Cîțu, PNL, PSD. Orice idee bună, orice măsură care se discută și pe care avem o înțelegere, să fie aplicată, nu suntem refractari la o astfel de abordare, chiar ne-o dorim. Supraacciza se poate scoate, cu această prevedere de plafonare pe o perioadă fixă la pompă.

Întrebare: De ce nu depuneți un proiect de lege?

Eugen Teodorovici: Pentru că în proiectul de lege până la final de an nu se poate introduce atât de repede, promitem că nu o să spunem că se emite OUG pentru un astfel de aspect. Este pentru binele economiei. O scădere a supraaccizei fără o astfel de măsură cumulativă nu va duce în mod automat la scăderea prețului la combustibil, categoric nu. În 2015, când am scăzut TVA de la 24 la 9%, nu s-a regăsit în totalitate diferența la costul agroalimentar, este o chestiune normală. Piața este piață, dar interesul național e mai presus de orice fel de regulă din Europa și din lume, este politica mea simplă. E o acțiune pe care când o anunți, o aplici imediat, pentru că poți avea în piață creșteri artificiale, cum a fost ROBOR la 3,11, faci o creștere artificială tocmai pentru că toți vor fi nevoiți să se ducă către ROBOR, adică se va aplica din nou în contractele de credit cu toți consumatorii din România, implicit ai un cost mai mare din care tu, bancă, te finanțezi. Par poate practici ciudate, dar ele se întâmplă în piață, din păcate.

Întrebare: ANAF anunță că 55 de mii de contribuabili au depus cerere pentru 1,7 miliarde lei. E un rezultat mulțumitor?

Eugen Teodorovici: Pot spune că e aproape de 100% satisfacție, pentru că noi am estimat ca impact pentru acest an 1,8 miliarde lei pe OUG privind restructurarea financiară, 1,7 e foarte aproape, în puține situații estimările corespund atât de apropiat, dar nu e vorba de acest impact pe buget, un impact pozitiv, încă o sursă de finanțare pe bugetul din acest an, sper să fi fost luate în calcul de actualul Guvern la rectificare, dar efectul cel mai important e pe termen mediu și lung, pentru că dacă veți cere acces la informații celor de la ANAF, numărul de angajați, toate accesoriile care sunt anulate, veți avea o imagine foarte clară, zeci de mii de angajați din România vor avea loc de muncă asigurat prin această OUG. Sunt companii mari din România care au notificat până să plec eu de la Finanțe dorința de a aplica această OUG de restructurare financiară, deci sunt companii chiar foarte mari de stat, multe dintre ele în pericol de a fi închise prin obligația de a recupera ajutorul de stat acordat în anii trecuți în mod ilegal. E o OUG foarte bună, poate că actualul Guvern ar fi trebuit să o prelungească și să mai facă un lucru pe care recunosc că eu nu l-am făcut, pentru persoanele fizice sau pentru sumele de sub un milion de lei, pentru că acela era plafonul, era obligația de plată până pe 16 decembrie, pentru cei de peste un milion am acordat o etapizare, dar cei sub un milion trebuiau să facă plata în acest an până pe 16 decembrie integral. Chiar luni se poate da, poate apărea în „Monitorul Oficial” o extindere și o eșalonare pentru cei care au de gând să plătească, poate nu au putut să plătească întreaga sumă, dar ar vrea să o facă. Sunt chestiuni care ajută foarte mult economia.

Întrebare: De ce s-ar aplica decizia CCR în cazul bugetului?

Eugen Teodorovici: Eu înțeleg dorința Guvernului Orban de a nu se adăuga amendamente la această lege, dar este o abordare incorectă, se creează un precedent foarte periculos. Doi: Constituția spune la Articolul 138 că acest buget se depune la Parlament pentru aprobare și pentru o dezbatere și este corect ca toate comisiile de specialitate să discute despre un buget, să aducă amendamente, e rolul nostru de parlamentari. Vreau să mă asigur că pentru anul viitor toate plățile pentru investiții sunt asigurate, mă pot uita într-un buget ca să îmi dau seama dacă sunt prinse sau nu acele sume și un amendament ar fi exact în această direcție, să mă asigur că pe PNDL toți banii vor fi alocați. Dincolo de această chestiune, acel caz a fost și în Parlament, dar se face trimitere și la faptul că o astfel de lege trebuie discutată în Parlament, nu aprobată prin asumarea răspunderii. E un caz care cumulează ambele variante, și ce am avut noi în Parlament pe zona de justiție, dar și prevederea CCR că un astfel de act se discută în Parlament, nu se aprobă de Guvern. Am vorbit de calendarul acestui buget, discuția trebuie să se facă în CSAT, să știm cu toții public care este dorința Guvernului actual pentru anul viitor. În prealabil trebuie să fie o discuție cu CES, avizele și toate etapele, nu mai spun de dezbaterea publică pe care colegii liberali o tot subliniau în anii trecuți. Din punctul nostru de vedere, este o abordare neconstituțională, nu doar prin prisma acestui fapt, că atunci se afla în Parlament, ci și pentru că e normal, corect și legal să avem o discuție în Parlament legată de buget.

Întrebare: PSD va ataca la CCR?

Eugen Teodorovici: Categoric da.

Întrebare: Mai aveți la îndemână și moțiunea de cenzură!

Eugen Teodorovici: Prima cale de atac este la CCR.

Întrebare: De ce se teme PSD de o moțiune de cenzură?

Eugen Teodorovici: Nu se teme absolut deloc. E un motiv în plus ca actualul Guvern să vină în Parlament cu bugetul pentru a fi discutat. Estimarea pentru aplicarea legii pensiilor nu este cea corectă, este mai mică decât cea pe care nota de fundamentare la legea pensiilor o prevede. Pe anul viitor dânșii asta fac, scad cheltuielile, supraestimează veniturile, 11 miliarde de lei supraestimate, iar cheltuielile cu peste 5 miliarde de lei sunt subestimate, o spune CF, nu doar noi, cei de la PSD. Aștept proiectul de buget, am înțeles că mâine va ajunge, se va pune în circuitul de avizare, când am să îl văd în mod public am să compar cu ce am lăsat noi la Finanțe ca proiect de buget. Am prevăzut un deficit de 2,8% anul viitor. Sunt convins că se putea ține sub 3% anul viitor.

Întrebare: Care ar fi interesul să depășești ținta de deficit?

Eugen Teodorovici: Creșterea pentru acest an este tocmai pentru a arăta greaua moștenire de la PSD și mă întreb cine poate să își închipuie că noi am făcut un buget cu un deficit pe 2019 de 4,3%, adică singur îmi cream probleme, eu ca partid și ca guvern? De partea noastră sunt și dovezile anilor trecuți, care arată clar că am închis pe 3%. Acea acuză că nu se știau datele, că au fost falsificate, este falsă, pentru că toate structurile europene au avut acces la toate elementele. Atât agențiile de rating, CE, FMI, vin și discută la nivel tehnic cu colegii și au toate datele oficiale. Nimeni nu-și permite să se joace cu aceste elemente în zona de Finanțe.

Întrebare: Dar ei sunt cei care riscă să intre în procedură de deficit!

Eugen Teodorovici: Pentru că dorința este de a nu aplica aceste prevederi legale care duc la creșteri de pensii și de salarii. Este evidentă această dorință a lor. Cifrele, așa cum sunt ele puse, dacă le defalcăm, luând impactul pe care noi l-am anticipat, vedem dacă se regăsesc în 2020. Nu cred că ne-am înșelat, nu am făcut un impact mai mare, poate am fi fost tentați să-l facem mai mic. Am estimat un nivel corect în anii care urmează ca urmare a aplicării celor două legi, pensii și salarii, dar estimările la grămadă ascund în spate această dorință de a nu aplica în întregime legea pensiilor, o spune raportul S&P, începând cu 2021 va fi anul în care se va trece efectiv la austeritate, adică aceste creșteri nu se vor mai regăsi. Sunt pus într-o situație de a alege incompetența în schimbul hoției, românește spus. Lumea mă întreabă, credeți că sunt incompetenți sau au un plan ascuns de a face asta pentru anumite beneficii? Prefer să fie lipsă de competență, să nu fie cineva la nivel de guvern care să aibă în spate un plan contra acestei țări.

Întrebare: Cine ar trebui să fie artizanul acelui pact?

Eugen Teodorovici: Noi o să-l inițiem, am făcut această invitație astăzi să avem o discuție, am mai discutat cu diverși lideri politici, cu toții au fost deschiși față de o astfel de idee, chiar și cu economiști de marcă din România. Este, cum am discutat și cu delegația FMI când au venit la sediul PSD, singura noastră soluție de a evita orice fel de derapaj economic. Vrem un astfel de pact politic pe principalele domenii de activitate, fiscal-bugetar, educație, sănătate, cu câteva măsuri identificate și le putem identifica foarte ușor din tot ce s-a discutat în acești ani pe zona economică, astfel încât orice guvern să aplice acele măsuri, fără teama ca cineva din opoziție să îi facă o campanie negativă. Din păcate, în România totul se trece prin prisma votului, e marea noastră problemă ca economie. Va fi un obiectiv important cine anume să păstorească acest mecanism, noi îl vom iniția, odată ce va fi agreat între partidele politice ori în Parlament, ori într-un comitet în care să fie implicate toate aceste structuri, președinte, Parlament, Guvern, este obligatoriu.

Întrebare: Cei de la PNL spun că ați apelat la artificii pentru a păstra deficitul mic.

Eugen Teodorovici: M-aș rezuma la a spune următorul lucru, se fac acuze fără a se aduce și argumentele oficiale în acest sens, registre duble, remarci care au fost date ca fiind de fapt o metaforă. Tot ce am făcut la Finanțe a fost asumat de întreaga echipă a ministerului, toți colegii de la Finanțe cu care am purtat discuții foarte lungi, zile și nopți, și-au asumat, nu există diferență de opinie în echipa mea de la Finanțe, deci nu există măsluiri sau astfel de practici. Au fost confirmate aceste date finale de CE și de Eurostat, nu poți să păcălești cu cifrele acestea, credeți-mă că nu merge, oricât ai încerca, dar n-am încercat! Din păcate, astăzi lipsa de informație în spațiul public din partea Guvernului ne duce la această idee că cineva în spate are un plan. De ce trebuia făcută o a doua rectificare cu un deficit asumat de 4,3? A doua rectificare trebuia să sune sau să prezinte clar suma necesară a fi plătită pentru facturile pentru investiții, rambursări de TVA și alte plăți pe care Guvernul Orban le considera că trebuie făcute până la final de an, dar ținând deficitul până în 3. Imediat cum a ieșit această a doua rectificare, a venit și raportul S&P. Nu spune nimeni să falsifici date, aici se face diferența între miniștrii de Finanțe, toți probabil că au școli înalte sau mare parte a lor, dar diferența vine din această dibăcie sau iscusință de a face lucrurile cum trebuie, pentru că toate țările fac în același fel, să știți, nu este o practică pe care Teodorovici a inventat-o. Vizavi de voucherele de vacanță, propunerea noastră va fi și poate fi un amendament dacă se vine în Parlament cu acest buget să fie aplicate diferențiat, tocmai pentru ca în extrasezon cei din industria de turism să poată beneficia de un astfel de sprijin, astfel încât să întindem pe o perioadă cât mai mare a anului partea de turism, adică 1450, nivelul de astăzi, să fie menținut în 2020, și diferențiat aplicat pentru extrasezon, să primească un nivel mai mare al voucherului de vacanță. În felul acesta sprijini turismul și în extrasezon.

Întrebare: Pare că PSD bâjbâie pe subiectul pensiilor speciale.

Eugen Teodorovici: Pot să vă spun foarte clar că poziția fermă a PSD este fie de a elimina pensiile speciale, fie de a le taxa prin acel proiect pe care l-am depus, cu excepția militarilor, desigur, taxarea pensiilor care depășesc anumite plafoane.

Întrebare: De ce nu ați votat așa în Comisia de Muncă?

Eugen Teodorovici: Se întâmplă multe în comisii, dar în final, dacă aceasta e poziția oficială a partidului, votul va fi exact cum vă spun eu.

Întrebare: Pensiile aleșilor locali intră în vigoare la 1 ianuarie.

Eugen Teodorovici: Este timp până la finalul lunii decembrie să se discute și să fie un vot final, o formă finală care să prevadă cele două variante, fie se elimină pensiile speciale, cu excepția celor militare, fie se taxează conform acelui proiect de lege pe care l-am depus în Parlament. Eu sper ca până la final de decembrie, ceea ce ajută mult și actualul Guvern, de aici se vor aduce sume importante pe care le poate folosi Guvernul pentru alte zone. Mi-a venit o altă idee legată de buget, ajutorul de stat, nu știu dacă actualul guvern va prevedea pentru anul viitor un buget important pentru ca firmele care vor să facă investiții în România cu capital autohton sau străin să fie sprijinite. Anul acesta, Ministerul de Finanțe a semnat peste 3 miliarde de lei de proiecte de ajutor de stat. Este o formă de sprijin.

Întrebare: Frații Micula au de recuperat această sumă?

Eugen Teodorovici: Este o speță foarte veche, încă dinainte să fim membri UE. Din păcate, la acea vreme CE nu a notificat foarte clar, eram la început de drum, Comisia avea experiență și cu cazul altor state, cred că Slovenia și nu numai, trebuia să spună foarte clar că orice fel de înțelegere comercială între statul român și terți trebuie să înceteze odată cu aderarea la spațiul european. Acest lucru neîntâmplându-se, normal că a rămas această speță de ani de zile. Eu am fost în 2015 la Paris la instanță, unde am câștigat împotriva fraților Micula în acest caz. Au fost mai multe instanțe notificate de această speță, știți bine că suntem ca țară între Comisia Europeană și Tribunalul Internațional. Dacă plătim, suntem acuzați că plătim ajutor de stat și Comisia Europeană ne interzice acest lucru. Dacă nu plătim, atunci frații Micula pot să deschidă tot felul de proceduri pentru a opri la sol aeronave, să pună popriri pe conturile statului și nu numai. De asta spun că a fost o discuție de purtat și care durează de ani de zile cu cei de la Comisia Europeană pentru a găsi o cale amiabilă pentru ca România să iasă din această speță, dar eu mă refeream la ajutorul de stat, nu similar cazului Micula, ci pentru proiecte de investiții care se vor dezvolta în România, s-au dezvoltat în acest an și sper ca și în anii care urmează, pentru că statul trebuie să intervină și să ajute pentru ca astfel de investiții să fie făcute și în anii care urmează.

Vă mulțumesc foarte mult, o zi bună!