La 4 iunie 2020 România marchează Centenarul de la semnarea Tratatului de pace de la Trianon. O pagină esențială a istoriei națiunii române, care a îmbrăcat forma unui tratat de pace încheiat de 16 Puteri Aliate și Asociate, între care și România, cu Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Prin conținutul acestui tratat de pace Marile Puteri recunoșteau Unirea Transilvaniei (și a părții răsăritene a Banatului) cu România, respectiv voința românilor exprimată la 1 Decembrie 1918 și respectiv Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia.
Tratatul de la Trianon a consacrat realizarea dreptului la autodeterminare al națiunilor din Dualitatea Austro-Ungară, potrivit principiului consacrat internațional de Președintele Statelor Unite ale Americii, Woodrow Wilson. A fost cazul românilor majoritari din Transilvania, dar și altor națiuni, precum cehoslovacii, sârbii, croații și slovenii, ceea ce a permis apariția și recunoașterea unor state noi, independente.
Pentru România, Tratatul de pace menționat a însemnat nu doar recunoașterea politică și juridică internațională a Unirii Transilvaniei cu Patria Mamă, ci și confirmarea drepturilor politice și civile ale românilor care constituiau populația majoritară în acest teritoriu, drepturi de care românii nu beneficiaseră anterior în Imperiul Austro-Ungar.
Ziua de 4 iunie 1920 a devenit posibilă pentru națiunea română în primul rând datorită eroismului excepțional și jertfei armatei române pe câmpul de bătălie din Primul Război Mondial. Recunoașterea reunificării națiunii române se datorează și demersurilor politico-diplomatice remarcabile ale unor oameni de stat precum Ion I.C. Brătianu, dr. Cantacuzino sau Nicolae Titulescu, ultimii doi, semnatari ai Tratatului de pace de la Trianon din partea României. Nu în ultimul rând, soluția „justă și durabilă” consacrată de Tratat pentru națiunea română a fost posibilă datorită sprijinului Puterilor Aliate României din primul Război Mondial, care au înțeles și sprijinit legitimitatea dezideratelor românești.
Iată de ce, marcarea cu demnitate a simbolisticii naționale a Zilei de 4 iunie necesită din partea Statului Român adoptarea unei legi, lucru care a fost realizat de Parlamentul României la 13 mai 2020. Ea NU este îndreptată ÎMPOTRIVA altora sau sensibilităților istorice legate de acest episod esențial al istoriei secolului trecut, pe care alții le împărtășesc, cu atât mai puțin împotriva unei minorități naționale din România. Legea menționată este însă PENTRU NOI, pentru Națiunea Română, pentru a avea posibilitatea de a marca cu demnitate acest episod esențial pentru devenirea statului român modern și contemporan reunificat și mai ales este destinată tinerei generații. Și nu în ultimul rând, pentru a afirma cu tărie că încercările de rescriere a istoriei, a adevărului istoric, a conținutului și consecințelor Tratatului de pace de la Trianon și orice tentații revizioniste legate de acest subiect nu sunt în nici un fel acceptabile.
Să știm să onorăm cu demnitate Ziua de 4 iunie ca Zi a Tratatului de la Trianon în România! Îi îndemn pe toți cei care simt și trăiesc românește să facă astăzi un gest simbolic. Chiar dacă Președintele României nu a avut demnitatea de a promulga în timp util legea menționată, pentru ca ea să fie deja în vigoare la această dată, putem astăzi, așa cum statuează legea votată de Parlamentul României, să arborăm drapelul național sau să depunem un buchet de flori la monumentele dedicate soldaților români din Primul Razboi Mondial, fii și fiice ai satului românesc, monumente pe care le regăsim pretutindeni pe pământul României.
Suntem recunoscători tuturor celor care, prin eroism, jertfă, abilitate politico-diplomatică și demnitate românească au făcut posibil acest moment istoric esențial pentru devenirea Națiunii Române reîntregite!
Marcel Ciolacu,
Președinte al Partidului Social Democrat
